So long sentiment

-Sunt patetic…
-Nu, tu nu esti o persoana patetica, esti o persoana buna!
-Stii ce am facut? Mi-am pus mainile in jurul urechilor, astfel incat sa nu mai aud niciun sunet, am mers printe ruine, care inca erau cuprinse de foc si totusi mergeam inainte in timp ce prietenii mei tipau sa ii ajut, prietenii mei de cand abia invatasem sa merg, nu mai era nicio sansa, de abia ii auzeam, dar… Era dureros, sti ce mi-au zis la sfarsit?
-,,Fugi!’’
-,,Traieste pentru noi’’
Si apoi…:
-E vina ta!
-Tu trebuia sa mori, nu meriti sa traiesti!

Inca il ascult cum povesteste despre moartea prieteniilor lui, in ochii lui caprui spre negru se observa…de fapt, nu se observa nimic sunt inexpresivi, irisu-i atins de linii albe si negru, totul pare conturat, dar pe ochii lui nu se poate citi nimic, nu simte nimic decat regrete, este gol. Este perfect pentru mine, il pot folosi cum vreau!
-Mi-e frica…! Zise baiatul indreptandu-si privirea in jos.
-Sunt langa tine! Zicandu-i in timp ce il iau in brate, incep sa il calmez incetisor, asigurandu-i ca totul va fi bine, ii iau mainile lui firave si le cuprind cu mainile mele:
-Serios totul va fi bine, ei te iubesc, traiesc prin tine! Ii zic eu incetisor la ureche, iar el a inceput sa schiteze un zambet
-Idiotule! Zicand-o de fiecare data cand incepea sa  aiba din ce in ce mai multa incredere in mine.

Ce misto , e foarte dragut :3
Ideea imi pare foarte buna . Am vazut vreo 2 greseli de tastare si o virgula nepusa Oricum nu-i treaba mea..
Per-total chiar mi-a placut si sunt sigura ca o sa-mi placa si in continuare o.o

N E X T !